Cum să construiești o casă – hidroizolarea fundației

Acest articol face parte din seria Cum să construiești o casă și anterior am discutat despreturnarea fundaţiei,detalii despre fundația unei caseşifundaţiile cu demisol. Vom vorbi de fapt despre hidroizolarea, dar și termoizolarea fundației. Sunt două lucruri total diferite, dar în ultimul timp, aceste lucruri sunt abordate împreună datorită obligativităţii a termoizolării. Legal vorbind, nu mai poți să construiești o casă neizolată termic. Este nevoie să construiești o structură care atinge un standard minim de termoizolație. Ești liber să alegi felul în care vei realiza acest lucru. În etapa anterioară am discutat despre execuția fundației și am stabilit că utilitățile interacționeză cu interiorul prin intermediul ei. Fundația este prevăzută cu niște găuri, în anumite locuri, pentru inserția cablurilor și a țevilor.

Când se trece la hidroizolarea casei?

Când hidroizolăm, trebuie să fim foarte atenți, să lucrăm curat și să aplicăm corect hidroizolația așa cum vom vedea în continuare. Aș vrea să subliniez faptul că este nevoie de atenție sporită în jurul acestor inserții. Țevile care intră în fundație, nu sunt lipite una de alta. Ele au un spațiu de jur împrejur de minim 20 de centimetri pentru a se putea amplasa corect hidroizolația. Adică distanța dintre ele trebuie să fie de minim 40 de centimetri. Pentru lejeritate, recomand să se lase chiar 60 de centimetri, dacă este posibil. Pe piață, se găsesc produse care se numesc masticuri cauciucate de etanșare. În acest fel, nu trebuie să te mai chinui cu țevile. Ele vin gata făcute, trebuie doar să le montezi. Momentul oportun pentru hidroizolația casei este atunci când betonul este complet uscat.

Deseori se trece mai departe cu construcția sau se așteaptă până la uscarea completă a fundației. Există totuși o excepție. Vom vedea mai jos că avem o multitudine de variante pentru hidroizolarea fundației de beton. Printre aceste variante se numără și cimenturi speciale de impermeabilizare sub formă de pastă. În cazul acestui tip de hidroizolare îi este necesară o preumezire a stratului suport înainte de aplicare. Cu alte cuvinte, fundația proaspăt turnată și decofrată reprezintă un suport preumezit pentru aceste mortare pe bază de ciment. Unele mortare hidroizolante au pretenția de a fi aplicate pe un tip de beton cu o rezistență minimă, de exemplu C 12/15, iar betonul să fie mai vechi de 3 luni. Adică nu pot fi aplicate pe o fundație de beton tocmai decofrată. Toate celălalte tipuri de hidroizolație au nevoie de o suprafață curată, uscată, absorbantă și cu porii deschiși.

Tipuri de hidroizolații prelabile la hidroizolarea fundațiilor

Am să vă prezint în continuare variantele despre care vorbeam mai devreme. Voi începe de la cele clasice și ieftine și voi termina cu cele eficiente, performante și implicit scumpe. Ordinea ar arăta în felul următor: membrane bituminoase, armate sau nearmate, aplicate la rece sau la cald, apoi membrane termoplastice precum PVC-ul sau vinilul, acestea fiind membrane termoplastice. Urmează polietilenă de joasă densitate, polietilenă înaltă densitate, cauciucul EPDM și cimenturile speciale de impermeabilizare sub formă de pastă. Voi încheia cu produsele lichide, pe bază de polimeri poliuretanici. Acești polimeri poliuretanici au diferite densități și reprezintă cea mai performantă formă de hidroizolare. Până și submarinele sunt hidro/termo izolate cu astfel de materiale.

Cu toate aceste sisteme de hidroizolație, se pot anvelopa sau hidroizola acoperișurile, piscinele sau clădirile subterane. Toate formele de hidroizolație pe care le-am înșirat au un grad satisfăcător de calitate. Mai important decât materialul pe care îl folosești este manopera. Problema hidroizolațiilor este lipsa de forță de muncă calificată și specializată, nu materialul în sine. Eu personal, dacă ar trebui să aleg dintre variantele înșirate mai sus, aș alege în continuare membrana bituminoasă. Motivul pentru care fac această alegere este că are un preț scăzut, se pot implementa cu un minim de unelte și pot efectua singur reparații la hidroizolație, când și dacă se pune problema. Dacă mi-aș permite să hidroizolez, dar și să termoizolez cu polimeri poliuretanici, atunci nu aș sta pe gânduri. Acele produse sunt așa de bune încât, tehnic vorbind, oricum ai întoarce produsul și sistemul, întotdeauna vor triumfa peste celălalte.

Sistemul de hidroizolație a fundației

Hidroizolarea este compusă din două straturi. Primul este de hidroizolare, apoi urmează termoizolația, iar ultimul strat, o altă hidroizolare. Așa se face de obicei, când termoizolezi. Din nou, ai mai multe opțiuni pentru a ajunge la același rezultat final. Eu am să vă prezint un sistem cu două straturi bituminoase și un strat de termoizolație din polistiren extrudat între ele. Începem cu primul strat. Pe betonul uscat al fundației și a zidului din care este alcătuit demisolul sau subsolul, se aplică o amorsă bituminoasă. Această amorsă se aplică cu trafaletul, bidineaua sau pensula, după nevoie. Această aplicare se face conform specificației de produs, dar de regulă, peretele trebuie să fie complet acoperit și negru. Nu vom mai avea pete de gri, adică betonul nu se va mai vedea deloc. Apoi vom aplica membrana bituminoasă cu ajutorul unei torțe cu propan. Această membrană se poate aplica într-un singur strat sau dublu strat.

De obicei, este vorba de un singur strat, iar rulourile se suprapun cel puțin 10 cm, ca la acoperiș. După aplicarea corectă a membranei bituminoase, se trece la termoizolare. La final, termoizolația se acoperă cu un alt strat, de data asta dublu, de membrană bituminoasă. La început am folosit membrană aplicată la cald, acum că avem termoizolație vulnerabilă la flacără, vom utiliza o membrană cu aplicare la rece. Atenție însă, multe din aceste membrane aplicate la rece, au acetonă sau toluen în compoziție. Aceste chimicale sunt diluanți și vor topi polistirenul dacă acesta nu este protejat cumva. Protecția se face prin tencuirea termoizolației cu mortar. Mulți furnizori de termosisteme au produsele lor de hidroizolare care ajută la evitatea acestei situații. Nu intru prea mult în detaliu cu hidroizolația și etapele de aplicare. Acest lucru se discută cu furnizorul produsului ales, nu după o rețetă bătută în cuie.

Sistemul de termoizolație a fundației

Pentru fundații, sau partea care urmează a fi acoperită cu pământ, nu aveți voie să prindeți termoizolația cu dibluri. Daca s-ar folosi dibluri, atunci stratul de hidroizolație ar fi perforat de multe ori. În concluzie ar fi inutil. Vom folosi polistiren extrudat pentru termoizolarea fundațiilor. Niciodată nu se va folosi, vată bazaltică, polistiren expandat, vată minerală sau neopor. Termoizolația fundației este supusă unei presiuni enorme din partea solului, iar în timp, acesta va deveni tot mai compact, apăsând tot mai tare pe pereții fundației. Panourile din vată și polistirenul moale nu pot face față acestei presiuni. Aici se fac cele mai grave greșeli la termoizolarea fundațiilor. Mă refer la amplasarea termoizolaţiei sub fundaţie sau lângă fundaţie, fără să se asigure că acel tip de termoizolaţie este capabilă să suporte genul acesta de încărcare.

Alternativ, se poate utiliza folia PVC cu crampoane. La hidroizolarea executată înainte de turnarea fundației, am vorbit despre această folie PVC cu crampoane. Ea oferă o protecția la fel de bună. Personal, la hidroizolarea exterioară verticală, aș alege tot timpul membrana bituminoasă dublă. Polistirenul trebuie să stea uscat. Hidroizolația exterioară este la fel de importantă ca și cea interioară. Dacă polistirenul este ud, se vor forma punți termice printre plăci, iar capacitatea termosistemului de a izola va fi redus sau compromis.

În articolul următor vom discuta despre sistemul de drenaj pe care îl vom construi în jurul fundației protejate. Articolul se numeșteCum să construiești o casă – sistemul de drenaj. Sistemul de drenaj va conlucra cumva cu hidroizolația, dar sunt sisteme total diferite.