Aș vrea să vă vorbesc un pic despre fundațiile cu demisol. Sunt niște fundații aparte care îți oferă un loc cu mare pontențial pentru unele funcționalități. Demisolul sau subsolul are o fundație aparte pentru că primul etaj este sub nivelul solului. La toate celalalte fundații primul etaj sau prima pardoseală se află peste nivelul solului. Tipul acesta de fundație este pretabilă și la casele cu subsol. Toate noțiunile rămân valabile indiferent de opțiune, subsol sau demisol. Aș putea spune că uneori este mai ușor să construiești o structură subterană decât o casă cu demisol. Este o luptă cu perfecțiunea când dorești să incluzi o astfel de structură în casa ta, dar eu consider că merită. Aici, la demisol sau subsol, totul trebuie făcut ca la carte.
Care este diferența între subsol și demisol?
O chestiune destul de des confundată, este diferența între demisol și subsol. Dacă o casă are un etaj scufundat în sol, peste jumătatea acelui etaj, atunci avem un subsol. Acest etaj subsol poate avea sau nu ferestre. Etajul se va numi subsol chiar dacă se locuiește sau nu acolo sau chiar dacă nu are acces din imobil. Deseori, în astfel de subsoluri se amenajează spații tehnice, garaje sau deposite de orice fel. Subsolul are de regulă o înălțime mai mică decât demisolul sau restul casei. Normativul specifică minim 1,90 metri. O să găsiți înălțimea specificată ca „înălțimea spațiului liber”. Eu vă recomand minim 2,10 m, și sunt destule motive pentru care susțin asta. Normativele sunt destul de învechite, iar de obicei, la fiecare revizie, se copiază din cele vechi.
Casă din lemn cu subsol. Subsolul are intrare separată, dar este în continuare subsol, deși pare demisol din partea asta.
În situația în care etajul este scufundat jumatate sau mai puțin de jumatate, în sol, acesta se numește demisol. La demisol se pot amplasa funcționalități exact ca cele din restul casei, dar și cele mentionate mai devreme, precum garajul, etc. Spațiul de la demisol este foarte flexibil și avantajos. Din cauza îngropării lui parțiale în sol, este un loc răcoros și beneficiază de o bună izolare fonică. Izolarea fonică este valabilă și pentru zgomotele din interior spre exterior dar și invers. În normativ, este specificată o înalțime de minim 2,00 metri pentru clădirile de locuit. Eu vă recomand călduros, un minim 2,40 metri. Normativele astea au nevoie de o revizie. Europenii au crescut în înălțime în medie cu 11 cm în ultima sută de ani. Asta înseamnă un 1,1 cm în fiecare deceniu.
Particularitățile fundației cu demisol sau subsol
Hidroizolarea unei fundații normale, are ca scop încetinirea degradării fundației în timp. În cazul fundațiilor cu demisol sau subsol scopul este altul. Prin hidroizolare urmărim să nu avem casa plină de apă. Cu cât mai adâncă fundația, cu atât mai puternică acțiunea apei din sol. Cu toții știm că nu e bine sa te împotrivești apei, dacă reușește să despice munții în două, este clar că un pic de hidroizolație nu o va opri prea mult timp. Putem însă, să o redirectăm de lângă fundație, printr-un sistem de drenaj, într-o altă parte a terenului. Atenție, apa de drenaj nu merge în canalizare. Despre drenajul din jurul fundației vom vorbi în mod particular în articolele viitoare. Voi descrie pas cu pas ce trebuie să se facă pentru o hidroizolare corectă.
Poziționarea drenajului lângă fundație se face într-un fel anume și este foarte important să o faceți corect. Altfel, tubul de drenaj poate fi zdrobit de fundație, dar și fundația poate suferii tasări inegale. Un drenaj prost executat te poate costa foarte mulți bani, dar nici lipsa lui nu este o opțiune. Ca și fundația, tubul de drenaj nu are voie să înghețe, altfel încetează să își facă treaba și se va degrada accelerat în timp. Ca o regulă generală, înghețul poate produce tot felul de daune fundației, sistemelor adiționale, dar și solului pe care stă fundația.
Avantajele unui demisol sau subsol
La noi în țară, adâncimea de îngheț este între 60-70 de centimetri și 110-120 centimetri, în funcție de zonă. Având în vedere că fundația trebuie să fie amplasată la o adâncime mai mare ca cea de îngheț și că zidurile pornesc imediat din fundație, putem concluziona că oarecum, noi oricum construim un demisol dacă adâncimea de îngheț este peste un metru. Și dacă tot înregistrăm costurile cu structura, de ce să nu beneficiem și de acel spațiu. În unele zone, unde pânza freatică este foarte aproape de nivelul solului, nu este posibil să ai demisol. Pânza freatică înseamnă că sistemul de drenaj nu mai poate fi folosit. Drenajul este pentru inundații ocazionale. Nu dorim să creăm un fel izvor pe lângă fundația casei. Va fi doar o chestiune de timp până când apa va măcina ceva din sistemul de drenaj și va scăpa de sub control.
De exemplu, daca vrei să construiești o casă în Delta Dunării, probabil că nu e o idee bună să planifici un demisol. De fapt, în cazul clădirilor din astfel de zone, aș merge doar pe fundații pilonate și clădiri suspendate, pentru a anticipa eventualele inundații. Subsolul sau demisolul poate exista sub toata suprafata casei sau doar parțial. De asemenea, în cazul caselor construite pe terenuri în pantă, pe o parte a casei putem avea subsol, iar pe cealaltă parte demisol. Demisolul sau subsolul pot face parte din partea termoizolată a casei sau nu. Astfel de demisoluri sau subsoluri sunt deseori folosite pe post de cămară de alimente.
Tipul de fundație utilizată la clădirile cu subsol sau demisol
Casele cu subsol sau demisol au o fundație de tip radier general. Acest lucru înseamnă că se toarnă o placă de beton armat cu două roluri. Are rolul de talpă a fundației, dar și de pardoseală a demisolului/subsolului. În general, radierul general are o îngroșare pe margine, adică ăn locul unde urmează să fie amplasați pereții exteriori ai casei. În particular, pentru radiarul general gros, peste 300 mm, această îngroșare a marginilor este mai puțin necesară la locuințe. Țevile de scurgere sunt amplasate sub radierul fundației și străpung placa unde este necesar. Aici se poate utiliza un beton mai tare, adica C12/15. Am menționat asta în articolul Cum să construiești o casă – detalii despre fundația unei case, unde am vorbit despre tipul de betone care sunt utilizate la fundații.
Acest radier general se poate construi mult mai ușor ca o fundație continuă sub ziduri. Este tipul meu preferat de fundație pentru că apasă cu toată suprafața pe sol și îți permite să amplasezi o casă aproape oriunde. Aproape, așa cum am menționat mai sus, nu se pot amplasa în locurile cu o pânză freatică la suprafață. În acest radier se pot amplasa niște goluri sau polistiren pentru o grosimea mai mare fără să crească și greutatea plăcii de beton. Cu cât grosimea este mai mare, cu atât rigiditatea fundației ( radierului ) este mai mare. Această metodă se folosește foarte des la clădirile comerciale de zeci de mii de metri pătrați, unde contează fiecare eurocent cheltuit. Se urmărește o rigiditate cât mai mare cu un cost cât mai mic.
Țevile de scurgere și refulările
Casele cu demisol sau subsol, care au scurgeri în pardoseală sau grupuri sanitare, elemente pe care le recomand, pot suferi unele accidente. Este important ca nivelul la care se amplasează fundația, să fie sub nivelul țevii de canalizare sau a fosei septice. Astfel, în cazul unei inundații, apa din țeava de canalizare nu ajunge înapoi în grupul sanitar de la subsol sau demisol. Pardoseala demisolului trebuie să aibă o scurgere. În caz de inundație sau spargerea unei țevi în demisol sau la etajele superioare, ș.a.m.d, trebuie să ai o modalitate de a evacua apa. Această scurgere nu este conectată la țeava de la canalizare. Scurgerile sunt prevazute cu un gratar, de obicei metalic, iar conductele trec SUB fundația de tip radier. Vă rog să observați că am pus accentul pe cuvântul sub.
Țevile, de orice fel, nu se trec pe lungime prin radierul general, ele străpung radierul doar. Vreau să observați că fundația se pune peste aceste țevi. Ce se întâmplă dacă țevile se înfundă? Spargem fundația? Acesta este motivul pentru care țevile nu sunt amplasate prin radier, ci sub el. Sistemul de scurgere se execută cu găuri de inspecție în linie dreaptă care se pot desfunda usor fără să spargem. Vom discuta despre asta în articolul despre scurgeri și canalizare. Un alt motiv pentru care țevile se pun sub radierul fundației și nu prin placa de beton al fundației cu demisol, este că ele sunt protejate de îngheț în situația în care lăsăm geamul deschis la demisol sau subsol pe timp de iarnă. Astfel, țevile sunt mult mai ferite, solul având aproximativ 10 grade Celsius.
2 comentarii
[…] edifica.ro […]
[…] edifica.ro […]