Mi s-a întâmplat de multe ori să admir câte o casă nou construită. De fiecare dată, primul lucru care îmi sare în ochi este acoperişul. Întotdeauna am considerat acoperişul ca principal element vizual al esteticii construcţiei respective. Identitatea unei clădiri este dată, în cea mai mare măsură, de forma acoperişului. În plus, durabilitatea oricărei construcţii este direct proporţională cu calitatea acoperişului său.
Din ce se compune un acoperiş?
La ora actuală, pe piaţa de profil există numeroase variante de acoperişuri, ofertă generoasă din care puteţi alege modelul dorit. De cele mai multe ori, construcţia acoperişului în sine nu reprezintă o problemă atât de dificilă aşa cum este alegerea acestuia. Din capul locului, trebuie să ştiţi că nu toate tipurile de acoperiş sunt potrivite pentru orice casă. Contează enorm de mult locul în care este amplasată construcţia, media temperaturilor şi precipitaţiilor zonei geografice respective pe parcursul unui an, precum şi gradul de izolare urmărit.
În principal, un acoperiş este compus din trei părţi: suprafaţa de bază (planşeu) pe care se va ridica acoperişul propriu-zis, şarpanta (aceasta este construită din lemn în majoritatea cazurilor) şi învelitoarea acoperişului. Planşeul unei case poate fi realizat din beton, lemn sau metal. Şarpanta se poate construi din lemn sau din profile metalice. Învelitoarea este acea parte a acoperişului care este expusă direct vicisitudinilor naturii: ploaie, zăpadă, vânt, grindină sau razele tot mai arzătoare ale soarelui. Această învelitoare poate fi realizată din ţiglă ceramică, ţiglă din beton, ţiglă metalică, şindrilă bituminoasă, plăci rigide ondulate (pot fi din tablă, fibre impregnate cu bitum sau poliester), tablă zincată, carton asfaltat, şindrilă tradiţională din lemn (draniţă), policarbonat sau chiar materiale ecologice cum ar fi stuf sau pământ.
Citeşte mai multe despre acoperişurile verzi
Cum alegem acoperişul?
Ceea ce trebuie să alegeţi înainte de orice, este firma ce urmează să construiască acoperişul. Ulterior, aceasta va face toate demersurile posibile pentru a vă oferi soluţia ideală. Totuşi, este recomandat să ţineţi cont şi d-voastră de câteva criterii.
Greutatea (de fapt e vorba de masă deoarece aceasta se măsoară în kilograme sau în multiplii acestei unităţi de măsură, dar în mod uzual i se spune, impropriu, greutate) acoperişului nu trebuie să fie exagerată. De exemplu, un acoperiş de 200 metri pătraţi nu ar trebui să depăşească 9.000 kg, valoare considerată greutatea maximă admisă în cazul ţiglei din beton (cea mai grea). Dacă alegeţi o învelitoare din tablă, greutatea sa poate ajunge la o valoare chiar şi de 10 ori mai redusă (în funcţie de grosimea tablei).
Impactul vizual trebuie să fie şi el cât mai plăcut. Aspectul acoperişului este, la rândul său, foarte important deoarece va oferi casei o anumită personalitate. Alegerea unui acoperiş care îşi păstrează o identitate captivantă poate asigura locatarilor un confort spiritual în plus.
Având cel mai important rol al unei clădiri, acela de a proteja casa de intemperii pe o perioadă lungă de timp, acoperişul trebuie să fie 100% funcţional.
Toate aceste elemente sunt esenţiale şi nu trebuie scăpate din vedere. În mod evident, şi preţul acoperişului poate fi important dar dacă un preţ redus nu înseamnă şi o calitate acceptabilă şi o garanţie de cel puţin zece ani, sfatul meu este să mai aşteptaţi până strângeţi suma de bani necesară construirii unui acoperiş de calitate, sau să faceţi un împrumut în acelaşi scop. Gândiţi-vă că aceasta poate fi o investiţie pe termen lung, de care se pot bucura chiar şi urmaşii d-voastră!
Ce tipuri de învelitori găsesc în comerţ?
De obicei, acoperişul diferă în funcţie de materialul din care este construită învelitoarea. În continuare vă voi prezenta câteva informaţii despre trei dintre cele mai folosite tipuri de învelitori.
Ţigla metalică
Considerată cea mai modernă variantă, acest tip de învelitoare pentru acoperiş reprezintă o soluţie extrem de versatilă, având avantajul unui montaj destul de simplist. Şarpanta pentru acest tip de învelitoare este mult mai uşor şi mai rapid de realizat decât cea pentru ţigla ceramică sau din beton. În plus, producătorii renumiţi de ţiglă metalică oferă sisteme complete de acoperire a detaliilor caracteristice unui acoperiş de tip şarpantă, anume: sisteme pluviale, aerisiri, străpungeri sau alte accesorii.
Un alt avantaj al ţiglei metalice este greutatea sa redusă, încărcarea adusă de panourile învelitoarei fiind mai mică de 10kg/metru pătrat (faţă de 30-40kg/metru pătrat la ţigla ceramică). Unii producători de ţiglă metalică acoperă suprafaţa exterioară a panourilor cu un strat fin de cuarţ care este ulterior vopsit, aspectul final fiind unul mat, mult mai atrăgător decât în cazul finisării cu vopsea lucioasă.
De asemenea, această învelitoare oferă şi excelente proprietăţi de amortizare fonică. În funcţie de grosimea tablei, panourile de ţiglă metalică pot fi foarte bine protejate anti-coroziv. Astfel, durabilitatea acestui tip de învelitoare, şi implicit a acoperişului) este considerabilă, cei mai mulţi producători oferind minim 15 ani garanţie.
Mai mult, acoperişul învelit cu panouri de ţiglă metalică formează instant, sub învelitoare, un strat de ventilaţie dinspre streaşină spre coamă, fenomen de aerare benefic spaţiilor de locuit amenajate sub acoperiş (mansardă). Ca şi dezavantaje menţionez amortizarea fonică inferioară şi ideea că este o imitaţie a acesteia, ambele în dauna ţiglei ceramice.
Ţigla ceramică
Având un accentuat caracter tradiţional, ţigla ceramică se numără printre cele mai vechi materiale folosite la acoperirea caselor. De-a lungul istoriei, aceasta a demonstrat că este o învelitoare extrem de durabilă. În funcţie de producător, putem găsi acoperişuri din ţiglă ceramică în perfectă stare, având vârste de peste jumătate de secol. De altfel, sunt producători consacraţi care acordă o garanţie de până la 50 de ani.
Acoperişul din ţiglă ceramică asigură un confort sporit spaţiului amenajat imediat sub el, datorită ventilaţiei, caracteristicilor termice şi amortizării fonice (nu se aud picăturile de apă care lovesc suprafaţa învelitorii în timpul ploilor). În plus, ţigla ceramică poate fi smălţuită (în diferite culori), în această situaţie având un aspect lucios şi o durabilitate sporită.
Deoarece este o învelitoare compusă din numeroase elemente de mici dimensiuni, este posibilă acoperirea unor forme de acoperiş mai complicate. Astfel, prin utilizarea ţiglelor tip solzi, se pot acoperi suprafeţe conice sau acoperişuri cu forme curbe ca cele de la biserici.
Sesizarea unor infiltraţii de apă presupune, cel mai probabil, o ţiglă ceramică spartă, aceasta putând fi identificată şi înlocuită relativ simplu. Ca şi dezavantaje, menţionez greutatea sporită, montajul complex şi preţul mai ridicat, comparativ cu celelalte acoperişuri.
Şindrila bituminoasă
La fel ca şi ţigla ceramică, şindrila bituminoasă este una din învelitorile foarte populare. Ea este alcătuită din cranule ceramizate aplicate peste un strat bituminos sau din fibră de sticlă. Aceasta se montează foarte uşor, practic se poate înveli orice formă de acoperiş, singura condiţie fiind să existe o astereală continuă în structura şarpantei.
În cazul şindrilei bituminoase nu este nevoie de elemente speciale pentru acoperirea coamelor, doliilor sau marginilor acoperişului. Acest avantaj înseamnă mai puţină bătaie de cap din punct de vedere logistic, precum şi costuri mai reduse.
Pare a fi cea mai ieftină învelitoare dar, din păcate, are la rândul său două mari dezavantaje: este uşor inflamabilă şi nu asigură o ventilaţie corespunzătoare (pe timpul verii) unor mansarde locuibile.
În concluzie, dacă doriţi să aveţi o viaţă liniştită în locuinţa d-voastră, este extrem de important ca acoperişul casei d-voastră să fie impecabil şi la orice defecţiune, aceasta să fie reparată urgent. În caz contrar, vă puteţi confrunta cu numeroase fenomene neplăcute, din care amintesc numai apariţia igrasiei sau inundarea inopinată a unor încăperi, evenimente prin care, în mod sigur, nu doriţi să treceţi!
1 comentariu
[…] Acoperişul ideal – combinaţia perfectă între estetică şi durabilitate […]