În articolul precedent am discutat desprehidroizolația fundației. În continuare vom discuta despre sistemul de drenaj și despre cum ajută el sistemul de hidroizolație. Nu este mandatoriu să ai sistem de drenaj. În unele zone este irelevant și imposibil de instalat, iar în altele este un element obligatoriu dacă vrei să ai o casă corect executată. Spre deosebire de hidroizolație, executarea sistemului de drenaj este mult mai simplă. Tot ce trebuie să înțelegi este principiul de funcționare. Totuși, sistemul de drenaj reprezintă o operațiune ceva mai intensă din punct de vedere fizic și este nevoie să lucrezi corect, atent și cu o bună cunoaștere a detaliilor de produs.
Cum funcționează un sistem de drenaj?
Majoritatea beneficiarilor cred că un sistem de drenaj este doar o țeavă îngropată în pământ. De fapt, sistemul de drenaj are mai multe componente, iar toate aceste componente sunt obligatorii. Mai întâi am să explic cum funcționează un sistem de drenaj în general, iar mai jos vom vedea cum îl particularizăm pe cel care se amplasează în jurul fundației. Sistemul de drenaj are 4 componente. Prima componentă este tubul de drenaj, acest tub are o perforație anume pe toată lungimea lui. Perforațiile sunt sub formă de tăieruri sau de străpungeri. Cele cu tăieturi au cea mai mica rezistență la presiunea solului. Acest tub este înfășurat de o gardă de geotextil. Acest geotextil este un fel de material care lasă doar apa să treacă, granulele fine de praf și nisip se opresc în geotextil. Geotextilul a fost a doua componentă.
În imagine avem un sistem de drenaj care are un singur strat de geotextil. Tubul este rigid și nu este acoperit de geotextil. Această țeavă are un diametru de 110 mm, iar dimensiunea pietrișului este aproximativ corectă, se putea să fie un pietriș un pic mai mic.
A treia componentă este stratul de mărgăritar. Aceasta crează un spațiu unde apa în exces se poate aduna pănâ ajunge să se scurgă în tubul de drenaj. A patra componentă este o cămașă de geotextil care înconjoară acest strat de mărgăritar. Toate straturile de agregate și geotextile se poziționează de jur împrejurul straturilor anterioare. În loc de mărgăritar se poate utiliza și pietriș. Atenție însă. Uneori tubul de drenaj poate fi presat într-un mod greșit dacă bucățile de pietriș sunt prea mari sau rea ascuțite. Eu vă recomand să folosiți un agregat cu mărimea medie cât o nucă. Nu strică să amestecați mărgăritar cu pietriș, așa ar funcționa cel mai bine. Să recapitulăm, țeavă, geotextil, mărgăritar sau pietriș mărunt, geotextil. Apoi se poate amplasa pământ amestecat cu nisip în jurul acestul sistem de drenaj.
Sistemul de drenaj amplasat în jurul fundației
Sistemul de drenaj pentru fundație nu este diferit de un sistem de drenaj normal, doar că nu are un tub de dimensiuni prea mari și este redundant. Redundanța se referă la faptul că este un inel de tub care are una sau două scurgeri din acest tub. În unele cazuri, drenajul este foarte important, iar aspectul redundant te ajută să ai un drenaj funcțional și atunci când tubul se înfundă sau se zdrobește într-o anumită parte. Deseori se întâmplă să ai o singură scurgere din sistemul de drenaj. Vreau doar să spun că această scurgere nu trebuie directată spre canalizare. De obicei, această apa se depozitează într-un recipient subteran și se utilizează ulterior la udarea grădinii sau a gazonului, cu stropitori.
O informație valoroasă despre amplasarea sistemului de drenaj este că el nu trebuie amplasat la o adâncime mai mare decât al fundației. Acest lucru poate determina tasări inegale ale fundației sau zdrobirea tubului de drenaj. Tubul de drenaj se amplasează întotdeauna sub adâncimea nivelului de îngheț. Vreau să atrag atenția că prin dezgolirea solului și înlocuirea lui cu pietriș sau mărgăritar, adâncimea de îngheț al solului se modifică. Mare atenție la temperatura sistemului de drenaj. Înghețul geotextilului și a tubului de drenaj poate duce la defecte mecanice în cadrul sistemului. Reparația unui sistem de drenaj este o treabă grea, costisitoare și murdară. Este ușor să-l construiești corect din prima, dar greu să îl repari ulterior.
Care este scopul geotextilului?
Imaginați-vă că solul este plin de apă. Această apă va căra tot felul de impurități si particule mici cu ea. Într-un timp destul de scurt această apă va căra niște cantități impresionante de mâl în interiorul unui tub de drenaj care nu are un fel de protecție în fața acestor impurități foarte mici. Aici intervine geotextilul. Geotextilul are rolul de a filtra toate aceste impurități mici. Practic el le ține pe loc pe partea exterioară a sistemului de dranaj, lăsând doar o apă semi tulbure să treacă prin tubul de drenaj. Geotextilul vine livrat la suluri, dar în cazul unor tuburi de drenaj gata perforate, ele sunt deja învelite corect cu geotextil. Adică sunt disponibile ca produs gata făcut. Acesta este dispus corespunzător în jurul tubului.
Imagine. Geotextil amplasat în jurul tubului de drenaj
Geotextilul trebuie să fie închis complet, adică apa purtătoare de mâl fin nu trebuie să găsescă vreo cale spre tubul de drenaj fără să treacă prin pânza care filtrează a geotextilului. Mai sus am spus că sistemul de drenaj are patru componente, două dintre ele sunt compuse din geotextil. Vreau să atrag atenția asupra faptului că și primul, dar și al doilea geotextil funcționează similar. Ambele au datoria să filtreze apa, iar o întrerupere a geotextilului chiar și într-un singur punct poate compromite sistemul. Stratul de mărgăritar sau pietriș trebuie să stea curat, spațios și liber de mâl. Dacă acesta este îmbâcsit de particule fine, nu își va mai executa funcția. Este destul de simplu pentru a face un drenaj lung. Problemele apar atunci când ai rețele mai complexe sau când ele sunt dispuse pe nivele diferite, cum găsim des la terenurile terasate.
Tipuri de tuburi de drenaj
În principal, sunt două tipuri de tuburi de drenaj. Unul flexibil, iar celălalt rigid. Cel rigid, nu este altceva decât o țeavă PVC, care este tăiată în unele locuri. În imaginea de mai jos avem un tub rigid crestat corespunzător. Țeava este poziționată în așa fel încât tăieturile sau găurile sunt poziționate lateral, nu în sus și nu în jos. Partea de jos trebuie să fie solidă pentru a purta fluidul, iar partea de sus trebuie să fie solidă pentru că acolo apasă cel mai tare pietrișul sau mărgăritarul. Mai sus, avem o imagine cu un tub galben împachetat sub formă de colac. Tuburile rigide vin în lungimi de 3 sau 6 metri, iar cele flexibile au dimensiuni mult mai mari, până la 200 de metri.
Tubul flexibil este cel care vine gata înfășurat cu geotextil, deși se poate găsi tub de drenaj flexibil, fără geotextil. Sunt sisteme de drenaj care nu au geotextil în jurul tubului care preia apa, ci doar în jurul pietrișului. Problema cu acest tip de sisteme este că sunt mai puțin sigure și sunt de regulă utilizate pentru zone mai puțin importante. De exemplu, dacă ar trebui să construiesc un sistem de drenaj în câmp, atunci aș folosi un sistem de drenaj mai simplu. Personal, prefer tuburile rigide, dar, pentru aplicații foarte lungi m-aș reorienta spre tuburile flexibile. Când le folosești pe cele rigide, este mai ușor să orientezi panta de scurgere a tubului. La cele flexibile, acest lucru este mai dificil, dar este posibil și acolo.
