Narcisele – parfumul amețitor al primăverii

Cunoscută încă din antichitate, narcisa este o plantă perenă ce înfloreşte primăvara devreme. În lume ar exista aproximativ 50 de specii diferite de narcise, specialiştii considerând că originea narcisei ar fi în zona adiacentă Mării Mediterane (nordul Africii, sudul Europei dar, mai ales, Peninsula Iberică).

Denumirea de narcisă a acestei plante bulboase ar veni de la Narcis, chipeşul tânăr din mitologia greacă ce s-a îndrăgostit de propria sa imagine, reflectată în luciul apei. O altă variantă ar fi cuvântul grec ”narcotic”, ceea ce ar putea fi adevărat, ţinând cont de parfumul unic, ameţitor al acestor minunate flori.

Narcis, personaj din mitologia greacă, îndrăgostit de propria imagine

Pe cât de atrăgătoare şi parfumată, pe atât de modestă în pretenţii, narcisa va aduce splendoare în orice grădină, fie ea rustică sau simandicoasă. Narcisa, planta care se trezeşte imediat după ghiocei înviorând grădina cu parfumul şi culorile sale, va necesita cele mai puţine probleme de cultivare şi întreţinere.

Fiind o plantă bulboasă, narcisa iubeşte soarele, lumina, locurile însorite, călduroase. În ciuda acestui fapt, narcisa se va simţi minunat chiar şi în uşoară semiumbră, sub coroana pomilor fructiferi, a arbuştilor sau pomilor decorativi care, la momentul înfloririi acesteia, abia vor începe să înmugurească.

Narcisa se simte bine în orice sol, fie el uşor, bogat în elemente nutritive, bine afânat, permeabil la apă şi aer sau sărac, nisipos ori argilos. Fireşte, pentru stimularea înfloririi, pământul argilos va trebui amestecat cu turbă, perlit  sau nisip, pentru a deveni mai afânat, mai permeabil, iar cel nisipos cu mraniţă maturată.

Cu totul diferit faţă de majoritatea bulboaselor iubitoare de apă, narcisele sunt rezistente la lipsa acesteia, planta nefiind afectată de o eventuală secetă prelungită. Mai mult, narcisa este rezistentă la ger, bulbii săi rezistând iernilor aspre.

Totuşi, există câteva lucruri nerecomandate bunei creşteri a narciselor:

• Excesul de apă. Rădăcinile narcisei nu vor mai primi suficient oxigen şi vor începe să putrezească, se îmbolnăvesc şi mor. Apa rezultată în urma ploilor sau a topirii zăpezii, nu trebuie să băltească;

• un nivel prea scăzut al pH-ului (5,0-5,5). În acest caz, solul va trebui ameliorat cu făină de oase, dolomită, var sau cenuşă. Într-un pământ acid narcisele se dezvoltă greu, se pot îmbolnăvi şi, în timp, dispar. Nivelul optim al pH-ului pentru narcise este de 6,5-7 chiar 7,5;

• fertilizarea cu îngrăşăminte naturale (gunoi de grajd sau de pasăre) proaspete, nemacerate;

• plantarea bulbilor de narcise în locurile unde au fost cultivate crizanteme, aster, phlox, crini sau alte bulboase, inclusiv cartofi;

• plantarea prea apropiată a bulbilor între ei.

Tehnologia plantării narciselor

1. Pregătirea locului destinat bulbilor de narcise

Acest loc se poate pregăti cu 3-4 zile înainte de plantarea efectivă. Pământul se afânează, se curăţă de buruieni, se ameliorează (acolo unde este cazul) şi se udă bine. Se adaugă îngrăşăminte organice, cum ar fi mraniţă bine maturată, compost sau cenuşă (aceasta cuprinde toate elementele necesare dezvoltării armonioase, cu excepţia azotului, având în plus proprietăţi antibacteriene şi antimicotice, îndepărtând dăunătorii).

2. Perioada de plantare

Bulbii de narcise  vor fi plantaţi toamna, începând cu a doua jumătate a lunii septembrie, şi până la sfârşitul lunii noiembrie (dacă este o iarnă blândă, chiar şi în decembrie). Narcisele pot creşte pe acelaşi loc mulţi ani la rând. Se recomandă ca odată la 4-5 ani tufa de narcise să se divizeze, pentru o înflorire armonioasă. Altminteri, planta va face doar frunze, în detrimentul florilor.

3. Plantarea efectivă

Regula pentru bulboase este ca adâncimea de plantare să fie egală cu de trei ori lungimea bulbului (ex.: bulbul de 5 cm X 3 = 15 cm. adâncime) sau 2 X diametrul bulbului. Distanţa optimă dintre bulbi = 10-15 cm.

Pe fundul locurilor de plantare se va pune un strat de nisip, ce va avea un rol drenant. Astfel, va fi împiedicată mucegăirea bulbilor de narcise, respectiv îmbolnăvirea lor. Atenţie, substratul trebuie să fie umed la plantare deoarece după plantare nu avem voie să udăm bulbii.

Îngrijirea narciselor

• Irigarea consistentă în perioadele de secetă prelungită.

• Afânarea sistematică, mai ales după ploi abundente, pentru preîntâmpinarea formării crustei de pământ ce opreşte pătrunderea oxigenului la rădăcini.

• Fertilizarea cu îngrăşăminte ce conţin potasiu, atât de necesare dezvoltării bulbilor: cenuşă, macerat de tătăneasă, urzică albă, frunze de sfeclă, coji de banane, şi chiar peşte crud (îngropat lânga bulbii de narcise), sau îngrăşăminte chimice complexe cu conţinut de potasiu.

• Îndepărtarea buruienilor se poate realiza manual sau mecanic (motosăpătoare). Este o operaţie benefică ce poate fi înlocuită prin mulcirea terenului din jurul narciselor cu material organic (iarbă veştedă, paie, scoarţă de copac, keramzit, etc.), această metodă ajutând şi la păstrarea umidităţii necesare. În acelaşi timp, mulcirea împiedică apariţia buruienilor, uşurându-ne munca şi economisindu-ne timpul.

• Eliminarea florilor veştede. După înflorire, frunzele narcisei nu vor fi tunse, ci lăsate să se veştejească în mod natural. Ele sunt cele care vor hrăni şi ajuta bulbul să se dezvolte armonios.

Boli şi dăunători

Boli la narcise: Fusarioza, făinarea, atacul putregaiului cenuşiu.

Combatere: cu substanţe antibacteriene şi antifungice chimice sau organice (macerat de rostopască, gălbenele, tătăneasă, coada calului, cu soluţie de bicarbonat de sodiu sau leşie de sodă). Partea bună la aplicarea tratamentelor organice este că acestea vor proteja dar şi vor hrăni planta, în acelaşi timp.

Narcisele atacate de viruşi (apariţia petelor alungite, albe sau gălbui, ca nişte striaţii) vor fi imediat scoase şi distruse. Locul respectiv se va dezinfecta cu var şi se vor planta crăiţe şi gălbenele. Pe acest loc, timp de 4-5 ani nu se va mai planta nici o specie de bulboase.

Dăunătorii narciselor: Melcii şi limacşii sunt duşmani consacraţi ai narcisei.

Combatere: împrăştierea unui strat de zaţ de cafea, coji de ou pisate, coji de citrice sau capcane cu bere. Musca narciselor, acarianul rădăcinilor. Combatere: tratarea bulbilor de narcise cu substanţe repelante sau insecticide: putem folosi macerate din coji de citrice, pelin, rostopască, bicarbonat de sodiu, tutun, ardei iute, omag, delphinium sau substanţe chimice.

Narcisele se pot planta în pâlcuri sau în diverse combinaţii cu alte bulboase (lalele, zambile, muscari, crocuşi). În ţara noastră există două obiective turistice impresionante a căror principală atracţie sunt narcisele.

E vorba de Rezervaţia Naturală Dumbrava Vadului din localitatea Vad, judeţul Braşov sau Poiana cu Narcise situate pe teritoriul satului Racâş, comuna Hida din judeţul Sălaj, două locuri de basm.