În anotimpul rece, știți probabil deja că, printre multe alte probleme, vă veţi confrunta inclusiv cu cea a conductelor de apă aflate în afara casei, care devin vulnerabile la îngheț. Apa are proprietatea unică de a îngheţa şi indiferent de „puterea” unui recipient sau a unei ţevi, fie el de plastic sau metal, trecerea apei din stare lichidă în stare solidă poate duce chiar până la spargerea conductelor şi inundarea zonei respective. Ţevile care îngheață cel mai frecvent sunt cele expuse la frig sever, cum ar fi furtunurile, liniile de alimentare a piscinei, sistemul de irigare, conductele de pe pereţii exteriori neizolaţi (sau prost izolaţi) și conductele de alimentare cu apă în zonele interioare neîncălzite, cum ar fi subsoluri, spaţii de depozitare, mansarde sau garaje.
Nu mare ar fi mirarea dacă, la un ger năprasnic, până şi cele din interior ar putea fi în pericol de a îngheţa. Dacă veţi fi însă pregătiţi și bine informaţi, veţi putea evita aceste probleme, care de multe ori sunt şi costisitoare. Când apa îngheață aceasta îşi măreşte volumul cu aproximativ 9%. De aici şi presiunea foarte mare din interiorul țevilor, ale căror materiale neputând face faţă “violenţei” exercitate asupra lor, cedează. Aşadar, înainte ca iarna să-şi intre în drepturi de-a binelea, va trebui să faceţi unele mici modificări, pe ici pe colo, prin locurile esenţiale! Nu vă putem promite că urmând sfaturile noastre (de fapt preluate de la specialişti), nu veţi mai avea niciun fel de probleme cu îngheţarea ţevilor, dar nici nu veţi mai păţi, poate, ca până acum.
Citește și Cum să spălați geamurile când e frig afară
-
„Pregătirea este cheia„, spun specialiştii. „Folosiţi spuma poliuretanică pentru a bloca eventualele mici spărturi în sistemul de conducte”, ne sfătuiesc ei. Un alt element pe care proprietarii de case ar trebui să-l aibă la îndemână este un kit de patch-uri pentru a sigila conductele, întrucât veţi fi nevoiţi să așteptați până la venirea vremii favorabile pentru a face o reparație permanentă. „Şi mai presus de toate”, ne mai spun ei „să aveţi întotdeauna habar de numele unui instalator gata să se ocupe şi de conductele înghețate”.
-
Scurgeţi apa din bazin, din liniile de aprovizionare cu apă a piscinei şi a aspersoarelor conform instrucțiunilor producătorului sau instalatorului. Nu puneţi antigel în aceste conducte, întrucât este dăunător pentru mediu și periculos pentru oameni, animale de companie, animale sălbatice, și chiar pentru amenajarea teritoriului.
-
Scoateți din funcţiune şi scurgeţi furtunurile. Deschideți robinetele pentru a permite apei să se scurgă şi goliţi instalaţia exterioară de apă. Păstrați supapa deschisă, astfel încât conducta să se poată goli, pentru a nu provoca daune în urma îngheţării apei rămase. Chiar şi robinetele “Frostproof” (adică rezistente la îngheţ) se pot sparge dacă furtunul rămâne conectat. Deconectați furtunurile de grădină de la robinetele în aer liber.
-
Cel mai bun lucru pe care îl puteţi face atunci când plecaţi de acasă pentru mai mult timp (poate într-un concediu prelungit în ţările calde) este să opriți robinetul principal de apă înainte de a părăsi domiciliul. Indiferent de ceea ce se întâmplă cu sistemul sanitar în timp ce sunteți departe, acest lucru va reduce foarte mult prejudiciul. Specialiştii recomandă chiar oprirea apei de la sursa principală chiar şi dacă lipsiţi de acasă pentru un week-end.
-
Verificați dacă celelalte conducte de apă din jurul casei sunt amplasate în zone neîncălzite. Uitaţi-vă la subsoluri, mansarde, garaje, dar și în bucătării și băi. Conductele de apă caldă și rece în aceste spaţii ar trebui să fie izolate.
-
Unii proprietari de case ar trebui să verifice dacă chiuvetele din bucătării sunt situate pe un perete exterior sau care nu este foarte bine izolat. Aerul rece din exterior ar putea începe să înghețe țevile de sub chiuvetă. Pentru a evita acest lucru, se recomandă lăsarea ușilor de la masca de chiuvetă deschise astfel încât aerul cald din interiorul casei să pătrundă şi să încălzească ţevile.
-
Montaţi termostate sau termoregulatoare, izolaţi și etanșaţi aerul din spațiul respectiv. Faceţi o plimbare până la cel mai apropiat magazin de specialitate și cumpăraţi un pachet sau două de izolație din fibră de sticlăși aplicaţi-le deasupra ţevilor slab protejate.
-
Luați în considerare instalarea unor produse specifice pentru a izola conductele de apă ca un „manșon” sau instalarea unor cabluri de încălzire. Ziarele, de exemplu, pot oferi un anumit grad de izolare și protecție a conductelor expuse, în zone care, de obicei, nu au temperaturi frecvente sau prelungite sub punctul de îngheț.
-
Păstrați uşile garajului închise, dacă aici există instalate linii de aprovizionare cu apă.
-
În schimb, ţineţi uşile bucătăriei şi ale băii deschise pentru a permite aerului cald să circule în jurul ansamblului de conducte. Dacă ați ales să montaţi ţevi sau conducte în interiorul dulapurilor sau cămărilor, lăsați, de asemenea, ușile deschise. Asigurați-vă şi că mutaţi locul de depozitare al dăunătoarelor chimicale de uz casnic, pentru a nu le lăsa la îndemâna copiilor.
Citește și Umiditatea ridicată – o problemă reală a locuinței. Cum o prevenim și o rezolvăm
-
Atunci când este foarte frig afară, lăsaţi apa rece de la robinetele din baie sau bucătărie să picure. Apa care trece în mod curent prin conductă, chiar și un firicel, ajută la prevenirea îngheţării conductelor.
-
Păstrați termostatul setat la aceeași temperatură, atât în timpul zilei cât și pe timp de noapte. În acest fel veţi putea preveni nişte cheltuieli costisitoare cu îngheţarea şi repararea ţevilor, e adevărat cu ceva eforturi financiare având în vedere capacitatea mai mare de încălzire.
-
Dacă debitul de apă începe să scadă, încălziţi conductele cele mai vulnerabile (de obicei cele din subsoluri, spaţii de depozitare sau de pe pereţii exteriori), cu un uscător de păr. Lăsaţi să curgă în timp ce aplicaţi acest tratament. Pe măsură ce se topeşte gheaţa, fluxul va crește. O altă metodă la îndemâna oricui ar fi să înfăşoare conductele cu prosoape înmuiate în apă fierbinte.
-
Izolați toate conductele de apă din spaţii deschise și păstrați-le uscate. Fiți conștienți de faptul că izolaţia, de una singură, nu împiedică înghețarea, ci doar încetinește viteza de transfer de la căldură la frig.
-
Utilizați fie benzi de încălzire înfășurate în jurul conductelor, fie o lampă reflector, un încălzitor electric sau un radiator portabil pentru a încălzi un spațiu închis uscat. Benzile de încălzire funcționează cu un termostat încorporat, astfel încât acestea trebuie să fie împachetate între conductă și izolație. Aveți grijă atunci când amplasați dispozitivele generatoare de căldură. Radiatoarele, lămpile de căldură și lămpile reflectorizante pot genera temperaturi ridicate care determină arderea anumitor materiale. Nu lăsați niciodată aceste dispozitive nesupravegheate în timpul utilizării!
-
Instalați cabluri de încălzire, eventual autoreglabile, pentru a feri conductele de îngheț. Dacă vi se pare totuşi prea scump, le puteți feri prin simpla amplasare a unui încălzitor electric în apropierea lor sau a unui radiator. Amintiți-vă, totuşi, că scopul nu este acela de a face spațiul cald, primitor și confortabil, ci de a menține apa din conductă la o temperatură ceva mai joasă faţă de nivelul de îngheţ. Pentru a fi absolut siguri că ţevile nu vor îngheța, puteți instala cabluri de încălzire electrică şi în jurul conductelor. Sunt disponibile atât pentru țevi din plastic cât și din metal. Dacă diametrul exterior al conductei este mai mic de 1.5 ţoli, nu este necesar să înfășurați cablul în jurul țevii. Cablul poate fi pus de-a lungul conductei și fixat cu legături de plastic. Niciodată nu înfășurați cablul de căldură peste el însuşi, deoarece acest lucru poate provoca un incendiu.

-
Dezghețarea unor conducte îngheţate presupune mai întâi verificarea acestora, întrucât conductele de plastic sau cele de cupru sunt mai vulnerabile şi riscaţi să le fisuraţi în timp ce le dezgheţaţi. În cazul în care conducta pare stricată sau prezintă fante şi fisuri, sunaţi un instalator. Dacă ţeava este din metal, aceasta poate fi decongelată pe bucăţi cu ajutorul unui aparat de sudură. Atenţie: această practică nu este recomandată tuturor! Va trebui să stabiliţi o conexiune de siguranţă între aparat şi conducta care urmează să fie dezghețată, precum şi o tensiune scăzută. Dar poate cel mai important aspect este să opriţi aparatul la momentul potrivit, astfel încât să nu supraîncălziţi sau, şi mai rău, să topiţi zonele lipite. Interesaţi-vă, atunci când îl achiziţionaţi, dacă se pretează şi la topirea apei îngheţate de pe ţevi şi fiţi conştienţi de faptul că țevile cu rezistență scăzută se vor încălzi mult mai repede decât celelalte.
-
Utilizați convecția termică (proces de transmitere a căldurii prin intermediul unui fluid în mişcare care vehiculează energia termică din zonele cu temperatură mai mare în altele cu temperatură mai scăzută) alimentată cu supapă de recirculare a apei calde cu temperatură controlată (care nu are nevoie de electricitate pentru a funcționa), pentru ca apa să circule permanent. Spre deosebire de o bandă de încălzire care încălzește doar țevile, acest proces ajută la circularea non-stop a apei pentru a preveni cristalizarea și congelarea, indiferent dacă ţevile sunt ascunse sau nu. Această metodă necesită ca supapa să fie instalată la un nivel superior faţă de încălzitorul de apă. Există totuşi şi un inconvenient în ceea ce priveşte mişcarea continuă a apei, întrucât aceasta va creşte, bineînţeles, şi factura de încălzire a acesteia.
-
Pe viitor, pentru a nu vă mai confrunta cu astfel de probleme, ideal ar fi să luaţi în considerare relocarea conductelor expuse la îngheţ şi să contactaţi un instalator. Ţevile pot fi mutate de un profesionist în cazul în care casa este, cu un mic efort, reamenajată. Izolaţi mansardele, subsolurile şi spaţiile de depozitare, întrucât aceasta va ajuta la menținerea unei temperaturi mai ridicate.

1 comentariu
[…] Sfaturi de prevenire şi tratare a ţevilor îngheţate […]