Temperatura solului – condiție esențială pentru dezvoltarea plantelor

Atât grădinarii, cât şi agricultorii ştiu cât de importante sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească solul, pentru a se bucura ulterior de o cultură reuşită, fie că este vorba de legume, flori sau cereale. Totuşi, deseori, cuprinşi de febra plantării şi însămânţărilor de primăvară, mulţi grădinari amatori nu se gândesc întotdeauna la temperatura solului.

De ce este atât de importantă temperatura solului?

Având acelaşi rol ca incubatorul destinat eclozării ouălor de păsări, temperatura solului afectează în mod esenţial creşterea plantelor. Dacă este prea rece sau prea cald, plantele nu vor germina sau nu vor creşte sănătos. Atât nutrienţii din sol, cât şi organismele benefice de acolo au nevoie de temperaturi optime ale solului.

Umiditatea şi aerarea solului nu sunt suficiente dacă temperatura sa nu este cea adecvată. Iar aceasta este cu atât mai importantă în stadiile timpurii, atât de critice ale dezvoltării plantelor, înainte ca acestea să răsară la suprafaţa solului. Dacă acesta este prea rece, seminţele nu sunt capabile să germineze; iar dacă acest fenomen se realizează într-un final, creşterea plăntuţelor poate fi afectată permanent.

Ce elemente afectează temperatura solului?

De cele mai multe ori, presupunem că temperatura solului reflectă temperatura aerului. Nimic mai fals. Există diverse procese implicate în modul în care căldura este transferată între medii diferite. Să ne uităm la o zi însorită. Majoritatea razelor soarelui trec prin atmosferă şi se opresc pe suprafaţa pământului, încălzindu-l. Aerul este încălzit de jos şi cu aerul cald ridicându-se (fenomenul de convecţie), căldura este mişcată în sus rapid. Evident, acest lucru nu se poate întâmpla în subteran.

Căldura este preluată încet în jos prin procesul de conducţie. Pentru un sol tipic, temperatura maximă la o adâncime de 5 cm va fi atinsă la aproximativ o oră după ce suprafaţa va fi încălzită continuu şi va fi cu 30% mai mică decât temperatura înregistrată la suprafaţă. Temperatura maximă la adâncimea de 10 centimetri se înregistrează cu 2 sau 3 ore mai târziu şi este cu 66% mai mică.

Citește și Cum să reduci efectele caniculei în grădină

Fenomenul inversat se întâmplă noaptea. Suprafaţa solului radiază căldura şi se răceşte rapid. Aerul de deasupra solului este acum răcit de jos în sus şi temperatura aerului scade. Dar, sub suprafaţa solului, căldura călătoreşte tot atât de încet în sus. Prin urmare, temperaturile solului subteran rămân aceleaşi. În timpul iernii, pierderea lentă a căldurii din sol ajută la prevenirea penetrării prea rapide a temperaturilor negative în sol.

Astfel, sistemele radiculare ale plantelor perene sunt protejate. Interesant este faptul că un eventual strat de zăpadă de la suprafaţă este, de fapt, protector. Stratul de zăpadă izolează terenul de dedesubt faţă de temperaturile adesea extreme ale aerului, care pot ajunge la -20°C în zonele nordice. Umiditatea solului, cantitatea de apă din sol afectează, de asemenea, temperatura solului. Apa are o capacitate mare de absorbţie a căldurii – poate absorbi multă căldură fără a-şi schimba semnificativ temperatura. De asemenea, atunci când apa se evaporă, foloseşte energie sau căldură. În primăvară, solurile umede se vor încălzi mult mai greu decât cele uscate. Umiditatea solului este strâns legată de tipul de sol.

Solurile nisipoase nu stocheaza apa. Suprafaţa lor se încălzeşte mult în timpul zilei şi se răceşte rapid noaptea. Solurile argiloase reţin apa, ceea ce face ca temperaturile lor să se schimbă lent. Mai ales în primăvară, solurile argiloase tind să fie prea reci. Cele mai bune soluri (pentru temperatură şi umiditate) sunt cele mixte, amestecuri de diverse tipuri de sol.

De ce contează temperatura solului?

Momentul plantărilor din primăvară se întâmplă chiar atunci când temperaturile solului sunt cele mai critice. Când puneţi seminţele în pământ? Asta depinde de ceea ce plantaţi. Plante diferite necesită temperaturi diferite ale solului. Şi sunt mai multe lucruri de luat în consideraţie, odată ce aţi stabilit ce anume plantaţi. Pentru fiecare tip de plantă, există o temperatură minimă pentru germinarea seminţelor, dar şi o temperatură optimă pentru germinarea seminţelor.

De exemplu, legume cum ar fi salata poate să germineze cu temperaturi ale solului chiar puţin deasupra temperaturii de îngheţ dar cea mai bună temperatură pentru germinare este de 24°C. Dacă plantaţi seminţele de salată cu temperaturi ale solului scăzute, ele se vor dezvolta încet, iar apariţia va dura mai mult de o lună. Aşteptaţi până când solul se încălzeşte (cel puţin până la 15°C) şi totul se accelerează. Dar nu aşteptaţi până când temperatura solului atinge valori mari, deoarece temperaturile ridicate împiedică dezvoltarea normală a salatei.

Citește și Răsadurile de legume de la semănat la plantare

Din fericire, toate informaţiile pe care trebuie să le cunoaşteţi despre perioada când trebuie să plantaţi diferite flori şi legume sunt disponibile din mai multe surse. Verificaţi partea din spate a ambalajelor de seminţe sau în cataloagele de seminţe sau online, inclusiv agenţii agricole locale sau servicii de profil extinse. Reţineţi că, deşi temperaturile solului pot fi uneori destul de ridicate pentru germinare şi creştere, este posibil să vă faceţi griji că temperaturile aerului pot deveni în unele nopţi sub pragul îngheţului. Aceste fenomene pot avea loc mai ales într-o iarnă târzie anormal de caldă sau primăvara devreme.

Măsurarea temperaturii solului nu este atât de dificilă sau costisitoare. Termometre de sol simple sunt disponibile la majoritatea magazinelor de profil sau online. Puteţi cumpăra unul la preţul unui pachet de ţigări. Puneţi termometrul în sol tot atât de adânc ca şi cum aţi îngropa seminţele. Există, de asemenea, diverse site-uri web pe care le puteţi accesa pentru a vedea temperatura locală a solului.

Cum putem creşte temperatura solului?

Există diferite moduri de a modifica temperatura solului, în special în timpul primăverii, pentru a ajuta noile seminţe şi plante să se dezvolte cu succes. Cel mai simplu este să folosiţi puterea de încălzire a soarelui. Brazdele, grădinile şi culturile orientate spre sud vor primi cea mai multă lumină solară. Pe cât posibil, evitaţi zonele umbrite.

Acoperirea terenului cu un mulci este un mod tipic de a creşte temperaturile solurilor reci. O folie de plastic, fie neagră sau transparentă, va permite razele soarelui să încălzească solul şi apoi să menţină căldura în sol timp îndelungat. Studiile au arătat că în timpul zilei aceasta poate ridica temperatura solului cu 15°C la o adâncime de 5 cm şi 9°C la 10 cm. Aceeaşi acoperire împiedică pierderea de căldură radiantă pe timp de noapte. De asemenea, folia de mulcire va ajuta la prevenirea apariţiei buruienilor şi a pierderilor de apă din sol datorate vântului.

De asemenea, puteţi executa lucrările de primăvară specifice. Lucrările uşoare vor mărunţi solul şi vor ajuta la evacuarea excesului de apă. Schimbarea consistenţei solului prin amestecarea cu alte tipuri de sol poate ajuta la ridicarea calităţii acestuia. Iar pentru unele plante de sezon cald, cum ar fi tomatele, le puteţi semăna mai devreme în spaţii interioare încălzite şi atunci când solul va fi mai cald şi pericolul de îngheţ nocturn va fi trecut le veţi putea transplanta în locul stabilit.