Locuri din România unice în lume

Cum am putea cinsti o națiune la împlinirea celei mai frumoase dintre vârste, cea de 100 de ani, dacă nu prin rememorarea unicității sale? Cu ce se poate mândri mai abitir un popor dacă nu cu locurile, obiceiurile, atracțiile turistice și tradițiile sale de o rară minunăție? România chiar este o țară cu care e musai să ne mândrim, pentru că este unică în lume prin frumusețea locurilor și peisajelor pe care le oferă. Pe lângă deja arhicunoscutele clădiri – Palatul Parlamentului (București), Castelele Peleș (Sinaia) și Bran (Brașov), Castelul Corvinilor (Hunedoara), Palatul Mogoșoaia din București, Palatul Culturii din Iaşi, Mănăstirea Voroneț (Suceava), Palatul Cantacuzino din București, și multe, multe altele -, ca să nu mai vorbim de faimoasa Deltă a Dunării, țara noastră este unul dintre acele ținuturi care se poate lăuda cu locuri ce merită vizitate și descoperite, unele dintre ele fiind foarte puţin cunoscute chiar şi de români.

Vezi video Cele mai frumoase castele din România

Am ales ca în acest articol să lăsăm deoparte, pentru un moment, clădirile și edificiile bătătorite de pașii atâtor vizitatori de pe întreg mapamondul și să aducem în prim plan locurile de o mai mică notorietate, dar la fel sau poate chiar mai interesante. Întrucât nu am reușit și nici nu cred că suntem în măsură să decidem noi importanța și valoarea acestor obiective turistice, ne-am dori să credem că veți accepta ordinea lor absolut aleatorie!

1. Picturile rupestre din peştera Coliboaia din Bihor

În Peştera Coliboaia din Bihor există desene care s-au dovedit a fi cele mai vechi din Europa Centrală, datând de acum aproape 35.000 de ani. Desenele reprezintă animale din acele vremuri, bizoni, rinoceri, capete de urs, păstrându-se aproape intacte datorită condiţiilor bune de umiditate din zona peşterii unde au fost găsite.

2. Peştera cu Oase din Valea Minișului

În apropiere de Anina, judeţul Caraș Severin, se află o peşteră cunoscută în întreaga lume de aproape 10 ani. Peştera cu Oase este locul unde au fost găsite cele mai vechi rămăşiţe din Europa ale omului modern. Fosilele, provenind de la trei indivizi, au fost datate la o vechime de 35.000 de ani.

3. Cel mai vechi papirus întreg din Europa

Singurul papirus din România, descoperit în urmă cu aproape 60 de ani, este scris în greaca veche şi este unic, fiind singurul papirus întreg din Europa care datează din secolul IV î.H.. Acesta a fost descoperit la Mangalia în 1959 şi a fost trimis, în acelaşi an, în Rusia, pentru restaurare şi conservare. În vara anului 2011, acesta a fost predat reprezentanţilor Muzeului de Arheologie „Callatis”. ”Poate fi un text literar sau unul cu un caracter magic, având în vedere că la acea vreme, la Callatis exista o asociație dionisiacă”, susține Alexandru Avram, specialist în arheologie și inscripții grecești. Papirusul a intrat în categoria Tezaur a patrimoniului național mobil.

4. Pădurea Hoia-Baciu

Aflată la 5 kilometri de oraşul Cluj, a cunoscut celebritatea în anul 1968, când Emil Barnea a publicat o fotografie a unui posibil OZN ajuns în zonă. Aici există o zonă magnetică de 300 de metri, unde muşchii de pe copaci nu arată nordul, aşa cum ar fi normal, iar ciupercile, obişnuite pentru această pădure, nu cresc niciodată. Aici ar fi fost văzute broaşte roşii de dimensiuni foarte mari. Au fost semnalate şi cazuri stranii, în care în acest loc a plouat torenţial, dar fix doar pe suprafaţa de 300 de metri. Şi tot aici, spun legendele zonei, apar aşa-numiţii „îngeri păzitori”, care pot fi surprinşi doar cu ajutorul aparatelor de fotografiat.

5. Canionul României

Râpa Roșie se află la aproximativ 3 kilometri de oraşul Sebeş, din judeţul Alba. Întinsă pe o suprafaţă de circa 25 de hectare, Râpa Roșie este o rezervaţie geologică ai cărei pereţi ating înălţimi de până la 100 de metri. Turiştii sunt atraşi în primul rând de formele deosebite săpate de ape în colină.

6. Maldivele de la Aghireș

Exploatarea de caolin de la Aghireș, judeţul Cluj a transformat locul într-o minune a naturii, apa năvălind şi inundând toată cariera. Lacul astfel format este supranumit Laguna Albastră, datorită culorii apei încărcate cu praf de argilă. Apa lacului împrumută culoarea cerului. Este gri în zilele mohorâte şi albastră în cele senine.

7. Porţile de la Zaplaz

De la Refugiul Șpirlea pe traseul La Lanţuri, din munții Piatra Craiului se găsesc niște spărturi în stâncă impresionante. Fascinant este faptul că aceste înălţimi, au fost cândva fund de mare, mărturie stând grămezile de cochilii pietrificate, care pot fi zărite la tot pasul.

8. Rezervaţia Grădina Zmeilor

Grădina Zmeilor este o rezervaţie impresionantă pe care o puteţi vizita în judeţul Sălaj, la 10 km de Jibou în satul Gâlgăul Almaşului. Blocuri de stâncă de toate formele şi mărimile stau parcă aruncate într-o mare dezordine.

9. Focul Viu de pe Valea Slănicului

Focul Viu este un fenomen firesc, ce are la bază emanaţiile de gaze naturale din scoarţa terestră care, sub acţiunea razelor solare se transformă în foc. Poate fi găsit în judeţul Buzău, pe Valea Slănicului, într-un deal din apropierea satului Terca, comuna Lopătari. Flăcările sale pot ajunge la jumătate de metru sau chiar un metru înălţime. Considerat monument natural, este înscris în baza de date a ariilor protejate din lume.

10. Platoul Meledic: cea mai lungă peşteră de sare din Europa şi „lacul fără fund”

Platoul salin Meledic se află pe raza comunei Mânzăleşti, la numai 50 de kilometri de Buzău. Este o rezervaţie naturală aflată la o altitudine de aproximativ 600 de metri. Lacul din mijlocul platoului carstic este principala ciudăţenie a locului. Lacul Meledic, cunoscut şi ca „Lacul Mare” sau „Lacul fără Fund” de localnici, este un luciu de apă dulce pe un masiv de sare, fenomen unic în România dar şi în Europa.

Povestea sa este un amestec de istorie şi legendă. Se spune că, la sfârşitul anilor 1800, un car plin cu butoaie de apă minerală s-ar fi prăbuşit în lac. Imediat s-a născut legenda că n-a fost vorba de un accident şi că în butoaie nu era nicidecum apă, ci o adevărată comoară. Teoretic, adâncimea lacului este de 20 de metri, însă localnicii spun că nu au dat niciodată de fund. În total, pe platou sunt şase lacuri cu apă dulce dar niciunul nu este mai mare decât Lacul fără fund. Printre acestea este şi Lacul Castelului, unde se ajunge după numai cinci minute de mers de la lacul principal.

Citeşte şi Excursie în Buzău – o destinaţie turistică interesantă

Platoul Meledic impresionează mai ales prin versanţi. Valea Slănicului, cât şi restul Subcarpaţilor Vrancei, adăpostesc cele mai bogate zăcăminte de sare din România. Canioanele de sare care brăzdează relieful din jurul Meledicului ascund mai multe peşteri săpate în sare, una dintre acestea având dimensiuni impresionante. Este situată foarte aproape de lacul principal, la un kilometru distanţă, într-o pădure de tei, la baza unui versant abrupt. Este unică în Europa prin modul de formare dar şi prin dimensiunile cavernei. Se spune că unele săli au înălţimi de aproape 200 de metri. Intrarea în grotă a fost blocată cu câţiva ani în urmă de o alunecare de teren, care a format în munte un crater cu pereţi albi, adânc de peste o sută de metri.

Aici, la Meledic, se găseşte cea mai mare peşteră în cavitate salină din Europa, a doua din lume, este vorba de Peştera 6S Mânzăleşti. Pe lângă această peşteră mai sunt 31 de peşteri mai mici şi care în momentul de faţă nu se pot vizita datorită prăbuşirii zonei de intrare în aceste peşteri. Peştera a obţinut în anul 1980 recordul mondial de cea mai lungă peşteră în sare, 1.257 metri, fiind apoi detronată, în 1983, de Peştera Malham din Israel, aflată în apropierea Mării Moarte şi care are o lungime totală de 3.100 metri.

Citeşte şi Minivacanţă de 3 zile: Buzău – Vatra Dornei

Pe lângă lacuri şi peşteri, turiştii care ajung în zonă pot vizita Sfinxul de la poalele Masivului Breazăn, ce seamănă cu chipul unui soldat care străjuieşte parcă aceste locuri. Un alt punct de atracţie pentru turişti este Mănăstirea Găvan, ctitiorită la 1707 şi a cărei catapeteasmă din aur este adusă din Sankt Petersburg.

11. Peştera Topolniţa – Peştera interzisă. Este deschisă doar o singură zi pe an, câteva ore, în timpul sărbătorii care îi poartă numele

Peștera Topolnița (aflată la cca. 30 de kilometri de Drobeta-Turnu Severin) reprezintă una din formele carstice cele mai importante din țara noastră, fiind o peșteră gigantică. Este un obiectiv științific rar și unic, deosebit de complex și valoros, având cavernament gigantic, ape subterane, speleoteme de mari dimensiuni, colonii de lilieci, faună bogată, resurse arheologice, mineralogice și paleontologice încă incomplet studiate.

Peştera Topolniţa este una dintre cele mai spectaculoase din România, cu formaţiuni unice în lume. Este rezervaţie speologică, declarată monument al naturii. Peştera Topolniţei, situată în apropierea schitului cu acelaşi nume, se află în partea centrală a Podişului Mehedinţi, între localităţile Marga şi Cireşu, la 30 de kilometri de Drobeta Turnu-Severin. Apele Topolniţei adunate în subteran au străpuns muntele şi au format galerii gigantice, extrem de spectaculoase. Peştera are o lungime de aproape 11000 de metri, fiind a doua ca mărime din ţară şi a 17-a din lume.

Vezi şi 10 destinaţii turistice subterane din România (video)

Galeriile sunt dispuse pe cinci etaje, dintre care Galeria Racoviţa este cea mai impresionantă formaţiune speologică din Carpaţi. În galerii, cu săli uriaşe şi cascade de apă, se întâlnesc forme bizare de relief, de unde şi denumirile: Marea lumânare, Pădurea cu lumânări, Marele dom stalagnitic, Lacul de Cleştar. Galeriile peşterii Topolniţa sunt dispuse pe mai multe etaje, la intersecţia cărora se află săli uriaşe, unde se găsesc numeroase lacuri şi formaţiuni carstice spectaculoase. Este o peşteră gigant, cu o reţea de galerii de fosile, subfosile şi active.

Explorarea sistematică a peşterii a fost făcută de către specialiştii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” al Academiei Române, începând cu anul 1962, ajungându-se în prezent la peste 11 km exploraţi. Parte integrantă a complexului carstic Topolniţa-Epuran, cele două peşteri cu aceste nume sunt legate între ele prin şase galerii prin care omul nu a trecut niciodată. În Peştera Topolniţa s-au descoperit urme umane încă din neolitic. Peştera Topolniţei este deschisă doar câteva ore pe an, în timpul sărbătorii care îi poartă numele. În restul anului poate fi vizitată doar cu aprobarea Academiei Române.

12. Misterul din peștera lui Epuran

Peştera lui Epuran se găseşte în apropierea localităţii Jupâneşti, comuna Cireşu din Podişul Mehedinţi, componentă a complexului carstic al Proscaului. Descoperirea acestei peşteri se înscrie printre cele mai interesante realizări speologice ale ultimului sfert de secol XX. Peştera Epuran se află la aproximativ 600 m SE de Jupâneşti, pe cursul râului Ponorat, la 425 m altitudine.

Este o peşteră mare (3.604 m lungime), cu galerii dispuse pe două etaje, unul superior fosil şi altul inferior activ. Peştera este un complex de săli şi galerii, cu numeroase ramificaţii, cu blocuri de calcar prăbuşite. În Sala Urşilor se găsesc numeroase schelete de urs de peşteră, fixate în decursul timpului pe planşeu, cu cristale albe de calcit. Cea mai frumoasă zonă a peşterii este Galeria Comorilor, justificată prin bogăţia şi varietatea concreţiunilor. Intrarea este greu de găsit şi duce direct în prima sală, unde pot fi admirate resturi de ceramică, oase de animale domestice.

Cel mai dificil sector al peşterii este Marele Ramonaj, unde înaintarea se poate realiza numai cu asigurare în coardă, la 6-7 metri faţă de baza diaclazei. După parcurgerea acestor pasaje dificile se ajunge în Galeria Plăcilor de Nămol, înaltă şi largă, în care înaintarea este mult mai uşoară. Etajul inferior activ însumează circa 1300 m faţă de galerii. Explorarea peşterii necesită echipament special. Asemănătoare cu Peştera Topolniţei, Peştera lui Epuran prezintă o mare valoare ştiinţifică, motiv pentru care a fost declarată monument al naturii.

13. ”Podul lui Dumnezeu” – pod natural unic în lume

Acesta are 30 m lungime şi 22 înălţime, fiind cel mai mare pod natural din România şi al doilea din Europa ca mărime, însă singurul pe care se poate circula cu maşina. Se află în centrul localităţii mehedinţene Ponoare, fiind o uriaşă arcadă de piatră peste care trece şoseaua Baia de Aramă – Drobeta Turnu Severin. Acesta s-a format prin prăbuşirea peretelui superior al peşterii şi se impune în peisaj prin masivitate: 30 de metri lungime, 13 metri înălţime, 22 de metri lăţime şi 9 metri deschidere. Podul poate fi admirat în toată măreţia sa din Crovul Peşterii, de unde se dezvăluie deschiderea spre Valea Pragului şi structura lui etajată formată din blocuri de calcar suprapuse, supuse eroziunii şi vremurilor. Privit din partea opusă, dinspre Valea Turcului, Podul se impune ca un arc uriaş, împietrit, pe sub care se admiră Dealul Peşterii şi seninul cerului.

14. Parcul Natural Porțile de Fier sau Decebal, de strajă prin Cazanele Dunării

Parcul Natural Porțile de Fier este unul dintre cele mai frumoase trasee turistice din România. Un adevărat răsfăț: Cazanele Dunării. Cel mai lung defileu natural din Europa, ce străbate Carpații la granița cu Serbia, presară de-a lungul fluviului Dunărea priveliști sublime cu pereți calcaroși impresionanți, văi carstice, cascade, peșteri, dar și păduri de fag de peste un secol vechime. De altfel, cu zestrea sa naturală și potențialul istoric și cultural, Parcul Natural Porțile de Fier atrage, în fiecare an vizitatori, dornici să se bucure de locurile dominate de chipul lui Decebal, săpat în munte timp de 10 ani, de grota Veterani considerată de către daci sanctuarul zeului Zamolxe sau de Mănăstirea Mraconia („Loc ascuns”), care păzește semeață cotul Dunării de peste 500 de ani.

Chipul lui Decebal, un basorelief sculptat într-o coloană monolitică naturală de calcar, reprezintă chipul regelui dac. Situată la gura golfului Mraconia, capodopera reprezintă cea mai mare lucrare de acest gen din România, fiind chiar de trei ori mai înaltă decât Colosul din Rodos. Cu înălțime de 40 de metri și o lățime de 25 de metri, ea a fost construită între anii 1994-2004.

Parcul Natural Porțile de Fier este o arie protejată înființată prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a III-a – Zone Protejate, ca un teritoriu în care remarcabila frumusețe a peisajelor și diversitatea biologică pot fi valorificate în condițiile păstrării nealterate a tradițiilor, iar calitatea vieții comunităților să fie rezultatul unor activități economice ale locuitorilor, desfășurate în armonie cu natura.

Biodiversitatea zonei, considerată ca fiind una dintre cele mai luxuriante din Europa, îmbracă suprafețele calcaroase verticale care păzesc apele fluviului. În acest context, habitatele în care trăiesc specii importante de pești, amfibieni și păsări s-au dezvoltat armonios de-a lungul timpului. Pădurea care acoperă masivele muntoase ale Almăjului și Locvei în proporție de 80%, găzduiește numeroase specii endemice, rare, fire de iarbă, arbuști și flori unice.

Din punct de vedere botanic, aici există una dintre cele mai bogate și mai valoroase colecții de plante din țară, numărul de specii determinate până în prezent reprezintă 49,9% din totalul speciilor cunoscute în flora țării noastre – aproximativ 3.500 de specii. Cu alte cuvinte, pe 0,48% din suprafața țării, cât reprezintă teritoriul Parcului Natural Porțile de Fier, se află jumătate din numărul de specii cunoscute în flora țării noastre, ceea ce explică prestigiul floristic pe care l-a dobândit această zonă. Familiile de nevertebrate reprezintă cea mai mare majoritate din fauna cunoscută până în prezent de pe teritoriul Parcului. Unul dintre cele mai cunoscute specimene din acest regn este racul de ponoare (Austropotamobius torrentium).

De asemenea, în arealul Parcului Natural Porțile de Fier se întâlnesc 34 de specii de mamifere. Carnivorele sunt prezente atât prin speciile de mari dimensiuni, cum ar fi ursul, lupul, râsul, cât și prin specii de dimensiuni reduse: jderul, viezurele. Ierbivore precum căpriorul, cerbul și mistrețul sunt și ele bine reprezentate în aceste zone, foarte importante fiind și speciile de chiroptere.

15. Rimetea, satul în care soarele răsare de două ori. Fenomen unic în România, specific lunii iulie

Satul Rimetea este situat în judeţul Alba, la poalele munţilor Trascău. Este prima localitate rurală care a fost distinsă din partea Comisiei Europene, în 1999, cu premiul „Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural și arhitectonic – cele 300 de case sunt complet albe și păstrează același model din secolul al XIX-lea. În octombrie 2000, Oficiului Național al Monumentelor Istorice a desemnat localitatea Rimetea drept zonă arhitecturală și urbană protejată.

Iulie este luna în care se produce un fenomen unic în această localitate din România: soarele răsare de două ori. Soarele răsare, de fapt, după prima creastă şi dispare în spatele celei de-a doua (care blochează lumina răsăritului) urmând apoi să răsară din nou, ceea ce generază acest fenomen mirific. Dublul răsărit al soarelui se petrece numai pe timp de vară, la sfârșitul lui iunie și pe parcursul lunii iulie. Puțini ştiu că Rimetea a fost, pe vremuri, un renumit oraș, cu peste 2.000 de locuitori. Situat într-un peisaj de vis din Munţii Trascău, Rimetea este, fără îndoială, unul dintre cele mai frumoase sate din România. Majoritatea caselor și pensiunilor din sat sunt de un alb imaculat ce formează o arhitectură rămasă neschimbată de peste 100 de ani. Renumit pentru conservarea patrimoniului cultural, satul a primit în 1999 premiul „Europa Noastră” oferit de Comisia Europeană.

16. Lacul Vida – un lac de poveste din judeţul Bihor

Dacă nu ați auzit până acum de Lacul Vida, după ce veți citi aceste rânduri va ocupa cu siguranță un loc pe lista locurilor ce merită vizitate. Un baraj de anrocamente de 10 m, un deversor special în formă de pâlnie, o apă de un albastru incredibil, o pădure deasă şi aproape 300 de peşteri neexplorate, toate acestea conturează peisajul desprins parcă din filmele science-fiction. Lacul Vida a fost dat în folosinţă în anul 1967, în apropiere de satul Luncasprie, comuna Dobreşti, jud. Bihor. Barajul înalt de 10 m şi deversorul special în formă de pâlnie susţin apa acumulată în cele 6 ha ale lacului.

Deversorul pâlnie este atracţia zonei şi probabil unul dintre principalele motive pentru care întreaga zonă capătă un aer desprins din filme. Culoarea exotică, turcoaz, a apei contribuie la farmecul aparte al zonei. La aceasta se adaugă stâncile impresionante din împrejurimi şi cele aproximativ 300 de peşteri nemarcate, dar numai bune pentru drumeţiile turiştilor curioşi. Cheile Vida, izvorul şi peştera de refugiu de lângă acesta sunt alte motive pentru a alege o drumeţie în tărâmul neexplorat şi fascinant de ciudat al Lacului Vida. Pescuitul, căţăratul şi drumeţiile sunt câteva dintre activităţile pentru care puteți opta în acest decor ireal.

17. Peştera Cloşani, cea mai interesantă din ţară

Peştera Cloşani se găseşte în versantul drept al Motrului Mare, în masivul Cornetul Satului, care se află la vest de satul Cloşani (județul Gorj). Este o peştera fosilă formată din două galerii cu o lungime de 1100 metri. Peştera este închisă vizitării şi este declarată rezervaţie speologică. Cele două galerii sunt denumite Galeria cu Apă şi Matei Ghica.

Potrivit specialiştilor, Peştera Cloşani este cea mai frumoasă din ţară prin bogăţia şi varietatea formaţiunilor de calcită. Aici se întâlneşte o varietate extrem de mare de formaţiuni cristaline şi adăposteşte un număr mare de specii troglobionte, vieţuitoare care trăiesc în peşteri. Poate fi vizitată doar cu aprobări speciale din partea intituțiilor abilitate. Peștera Cloșani adăpostește peste 70 de specii de animale terestre și acvatice, majoritatea microscopice, folosite la diverse experimente. Cel mai cunoscut este Rhinolophus ferrumequinum, adică liliacul troglofil. Amplasată la o altitudine de 440m, pestera are o lungime de 1100m, o singura deschidere si este formata din doua galerii orizontale: Galeria Laboratoarelor si Galeria Matei Ghica.

18. Lacul Albastru din Baia Sprie care îşi schimbă culoarea și a uimit întreaga lume

Micul oraş Baia Sprie, aflat la poalele Munţilor Gutâi din judeţul Maramureş, ascunde un obiectiv turistic unic în lume: un lac natural cunoscut în toată lumea ca Lacul Albastru, care îşi schimbă culoarea în funcţie de lumină. Zona a fost declarată arie protejată, prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, şi ocupă o suprafaţă de 0,50 hectare. Lacul Albastru înseamnă de fapt o întindere de apă de formă eliptică, cu o adâncime a apei de până la 4 metri. Sunt multe legende despre acest lac. Localnicii susţin că, de fapt, adâncimea lacului este mult mai mare şi ar avea legătură cu Marea Neagră. În plus, în zonă ar fi foarte multe galerii, existând ideea că oraşul Baia Sprie s-ar putea scufunda din cauza acestora.

Primăvara lacul are culoarea albastru deschis și albastru închis, vara are culoarea verde închis, uneori cu reflexe de smarald, iar toamna devine verde închis și uneori maro.

19. Cascada Cailor, Munții Rodnei

La o aruncătură de băț de stațiunea Borșa, apele pe care zăpada și ploile le adună cu sârguință într-un circ glaciar, se răsfrâng cu tot elanul peste Podul Cailor. Apa, în vâltoarea ei, reușește să dea naștere celei mai mari cascade de pe întinsul României care, privită de jos către înaltul celor 90 de metri ai săi, pare că deschide cerul și aruncă de acolo șuvoaie peste Pâmânt.

20. Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenţei, Sighetul Marmației

În majoritatea anilor ei de existență, clădirea a obișnuit să joace rolul de închisoare fiind construită în 1897 de austro-ungari. Nu puțini au fost deținuții politici ce și-au găsit sfârșitul aici, în vremea comunismului, condițiile de detenție fiind înfiorătoare, iar umilințele prin care treceau imposibil de redat în cuvinte. Din cei 200 de deținuți politici care au fost aduși aici în 1950 (ziariști, preoți, miniștri, militari etc), 53 au murit și au fost înmormântați în locuri ce nu se cunosc nici până astăzi.

După ani întregi de reabilitări în vederea transformării clădirii în ceea ce este astăzi, muzeul este recunoscut ca fiind unul dintre principalele ce păstrează istoria Europei (o istorie ce se dorea ștearsă definitiv), fiind așezat pe aceeași treaptă cu Memorialul de la Auschwitz. Fiecare celulă a fostei închisori a devenit o mică sală ce adăpostește instrumente de tortură folosite în perioada comunistă, obiecte specifice acelei perioade, imagini ale victimelor, declarații, obiecte care le-au aparținut, ajungându-se în prezent la 5000 de ore de înregistrări audio și 35.000 de pagini.

21. Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș, județul Harghita

Odată ajunși aici, veți putea admira singurul lac vulcanic din Europa Centrală, aflat la aproape 1000 de metri altitudine. Veți găsi o natură conservată, o suprafață lacustră pe care o puteți străbate cu barca, la câțiva kilometri așteptându-vă pentru explorare Tinovul Mohoș („Lacul cu mușchi”). Poate că numele acestei mlaștini nu îmbie la fel cum o face lacul Sfânta Ana, dar sunt atât de legate între ele încât niciuna nu rămâne mai prejos decât cealaltă. Ambele au luat naștere în cele două cratere vulcanice ce aparțin aceluiași masiv (Ciomatu Mare), dar, în vreme ce apa lacului se arată primitoare, te îmbie la plimbări cu barca și alte nebunii, Tinovul Mohoș și întreaga-i vegetație unică nu pot fi vizitate în absența ghidului.

Vezi şi 10 cele mai frumoase lacuri naturale din România (video)

22. Cascada Bigăr, județul Caraș-Severin – una dintre cele mai spectaculoase căderi de apă

Zvon sau nu, se pare că în anul 2013, cascada ar fi ajuns pe locul I într-un top internațional al cascadelor unice în lume. Se mai spune că albastrul izvorului te face să crezi că acolo a căzut cerul, iar curgerea de apă peste stânca acoperită de mușchi pare un voal de mireasă. Nu vă încredeți în noi, mergeți să vedeți  chiar cu ochii dvs.!

23. Podul Minciunilor din Sibiu

Podul Minciunilor din Sibiu ascunde patru dintre cele mai frumoase legende care circulă de peste 140 de ani pe aceste meleaguri. Construit în 1860 pentru a facilita accesul negustorilor din Piața Mică în Piața Huet, podul a primit denumirea germană de Liegenbrücke, care înseamnă „Podul culcat”. Numele în limba germană este omofon cu  Lügenbrücke, adică „podul mincinoșilor”, iar de aici până la aparția legendelor a fost doar un pas. Se spune de exemplu că acest pod era traversat în special de tinerii îndrăgostiți care își jurau iubire pe veci. Fetele jurau de asemenea că sunt fecioare, dar după noaptea nunții bărbații aveau să constate că acestea de fapt au mințit. Drept pedeapsă, fetele erau aruncate de pe pod. O altă legendă spune că dacă cineva spune o minciună în timp ce traversează, podul se cutremură până când îl aduce pe mincinos cu picioarele pe pământ.

Tot despre Podul Minciunilor din Sibiu se spune că era un loc obișnuit de întâlnire pentru tinerii care studiau la Academia Militară. Aceștia își dădeau întâlnire cu fetele aici, dar apoi nu mai apăreau, lânsându-le pe tinere să aștepte degeaba. O altă legendă spune că podul era străbătut adesea de negustori care obișnuiau să îi mai înșele pe localnici. Atunci când un astfel de negustor era prins, localnicii îl aruncau pe comerciantul mincinos de pe pod.
Dincolo de legende, realitatea este că Podul Minciunilor este unul dintre cele mai frumoase, dar și cel mai vechi pod din fontă construit în România.

24. Cimitirul Vesel de la Săpânța, județul Maramureș – Probabil singurele cruci de mormânt vesele

Ați ieșit vreodată zâmbind dintr-un cimitir? Dacă ”vizitarea” unui cimitir nu v-a transmis niciodată bună dispoziție, merită să ajungeți până la granița de nord cu Ucraina, în satul care a învățat să sfideze moartea și să o privească cu voioșia tipică omului rustic. Cimitirul comunei a fost transformat în “loc vesel” de meşterul Ioan Patras, care pe la mijlocul anului 1935 a avut o idee mai năstruşnică: să scrie câte o poezie amuzantă despre fiecare consătean de-al lui, care zăcea la “capătul satului”, pe o cruce vopsita în culori stridente. Această idee i-a venit de la obiceiul Dacilor care credeau că moartea este doar o trecere spre o altă lume mai bună, iar când cineva drag le murea se îmbrăcau în alb şi sărbătoreau acest lucru.

Locul este o adevărată manifestare a artei, o imagine total opusă peisajului sumbru care te așteaptă când intri într-un cimitir. Este presărat cu cruci de mormânt pictate în culori vesele ce conțin scene ilustrative din viața celor trecuți în neființă. Defuncții sunt reprezentați caricatural după meseria pe care o aveau (tăietor de lemne, agricultor, cizmar etc), activitatea cărora îi dedicau cea mai mare parte a timpului (frământarea pâinii, țesutul) sau în funcție de scena morții. Sub fiecare sculptură vei găsi câte un epitaf alcătuit cu dibăcie (și ironie), câteva versuri care povestesc moartea celui care se odihnește acolo și, de multe ori, o ilustrare hazlie a viciilor acestuia din timpul vieții.

25. Roșia Montană, județul Alba – Cel mai mare zăcământ de aur din Europa continentală

Salvarea Roșiei Montane nu s-a oprit odată cu nominalizarea acesteia pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO și încetarea exploatării aurului. Deși veți fi nevoiți să lăsați aurul la locul lui, veți pleca mai bogați spiritual după vizitarea superbelor galerii romane săpate cu dalta și cu mâinile libere, după drumețiile pe care le puteți face până la Piatra Corbului sau Piatra Despicată sau, pur și simplu, trăind pentru câteva zile alături de populația locului.

26. Salina Turda, județul Cluj

La 30 de kilometri de Cluj și la câteva sute de metri sub pământ, Salina Turda se înfățișează ochiului turistic ca o lume subterană, rece de doar 10 grade Celsius, unde natura și omul au lucrat cot la cot, cu sârguință, pentru a clădi un mic oraș de sare. Locul de unde acest zăcământ natural se extrăgea încă de pe vremea romanilor este, în prezent, nu doar o oază de sănătate balneară, ci și o mini-bază de agrement elegantă cu teren de sport, amfiteatru, loc de joacă pentru copii, muzeu natural și lac natural.

27. Cetatea Alba Iulia Carolina

Cetatea Alba Carolina este o fortăreață cu bastioane de tip Vauban construită la începutul secolului al XVIII-lea în orașul medieval Alba Iulia pe Dealul Citadelei, având rol de fortificație strategică de apărare a Imperiului Habsburgic împotriva eforturilor militare ale Imperiului Otoman și de consolidare a puterii habsburgice pe plan local. Are statut legal de monument istoric.

28. Mocănița de pe Valea Vaserului, județul Maramureș – Cea mai veche locomotivă românească în drumul ei zilnic

De luni până sâmbătă, din mai și până în octombrie, de aproximativ 85 de ani, locomotiva Mocănița străbate aceeași distanță de 21,6 kilometri între Vișeu și Paltin pentru a transporta lemne și pentru a încânta turiști, fiind ultima locomotivă cu aburi din lume.

29. Sfinxul din Bucegi

Majoritatea cărţilor susţin că Sfinxul din Bucegi poartă acest nume datorită asemănării cu Sfinxul Egiptean şi că s-a format datorită eroziunii eoliene. În cealaltă extremă stau argumente la fel de puternice care suştin faptul că Sfinxul din Bucegi ar fi fost creat la fel ca şi Babele de câteva civilizaţii peslage, mai exact, strămoşii dacilor şi că ar fi fost un monument unde se ţineau ritualuri către zeii vremurilor. Mai mult, Sfinxul din Egipt ar fi o replică a celui din Carpaţi, şi nu invers. Sfinxul din Bucegi este un megalit situat la o altitudine de 2.216 metri, ce masoară 8 metri înălţime şi 12 metri lăţime.

30. Bisericile de lemn din Maramureş

8 exemplare unice, incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO – Bârsana, Budești, Desești, Ieud, Plopiș, Poienile Izei, Rogoz și Șurdești – combină stilul gotic cu tradiţionalul construcţiei din lemn, ridicate încă din perioada medievală. Înguste, înalte, cu turle suple şi simple, se remarcă prin tehnica îmbinărilor din lemn cu motive ornamentale ce reprezintă elemente din natură, animale şi forme geometrice. Toate bisericile de lemn din Maramureş sunt aşezate pe o colină, dominând întregul peisaj. Nu sunt de dimensiuni mari, însă interiorul iese în evidenţă doar prin picturile murale, icoanele pe lemn şi stică, alături de mobilierul şi piesele textile arhaice. Aceste biserici se găsesc în vechiul Maramureş, adică în partea de Sud-Vest fiind printre cele mai reprezentative elemente ale locului.

31. Gheţarul Scărişoara

Peştera Scărişoara găzduieşte cel mai mare gheţar subteran din România, unic în Europa din pricina volumului de gheaţă, adică peste 75.000 ml, care zace în acest loc de mai bine de 4000 de ani. Pestera este situată la o înălţime de 1165 metri, are 720 metri lungime, 105 metri adâncime, iar blocul de gheaţă are o grosime de peste 15 metri. Peştera se poate vizita intrând printr-un aven de 48 metri, după care se intră propriu-zis în peşteră.

32. Cea mai mare pădure de castani comestibili

Singura pădure de castani comestibili din Europa se găseşte chiar în ţara noastră. În inima Olteniei, în imediata apropiere a oraşului Tismana se înalţă mândră o pădure de aproximativ 60 de kilometri de castani. În medie produce între 30 şi 65 de tone de fructe pe an, de diferite forme şi dimensiuni. Cei care aleg să viziteze acest loc vin în general pentru renumita mănăstire de la Tismana, însă odată ajunşi au parte de o mare surpriză, pentru că zona este împânzită de obiective turistice. Pădurea de castani comestibili, cu copaci care au fost plantaţi chiar şi din secolul al XIV–lea, din vremea lui Nicodim și o bisericuţă de lemn din 1657 sunt numai câteva din obiectivele din zonă.

33. Drumul verde din Munţii Gutâi

Primul Greenway din Maramureş a fost lansat în octombrie 2006. Cei 64 de km de „drum verde”, care străbat Munţii Gutâi, sunt binecuvântaţi cu atracţii naturale şi culturale de o deosebită frumuseţe. Poteca include zonele umede situate în Piemontul Gutâiului, ce găzduiesc o floră relictă din era glaciară, şi Rezervaţia Creasta Cocoşului, ce conservă elemente naturale cu semnificaţie ecologică, ştiinţifică şi peisagistică deosebită.

Alina Andrei

Alina a absolvit Filologia, dar preocuparea ei pentru lucrurile frumoase, simple şi utile care ne fac viaţa mai bună a adus-o alături de echipa Edifica.ro.

Articole recente

Calendarul de advent – 20+ idei pe care le poţi face singur

Calendarul de advent este un obicei "importat", primit cu drag de români. Deşi îşi are originile undeva la începutul secolului…

19 noiembrie 2019

7 sfaturi pentru amenajarea dormitorului matrimonial

Dormitorul matrimonial sau cum i se mai spune, dormitorul principal, este camera în care ar trebui să te simţi cel…

4 octombrie 2019

Ansambluri rezidențiale spectaculoase din România

În prezent, în România sunt disponibile locuințe în peste 600 de ansambluri rezidențiale noi. Unele dintre acestea au fost deja…

30 septembrie 2019

Curățenia la domiciliu în București: pe cine puteți contacta?

Este timpul pentru marea curățenia a apartamentului dumneavoastră? Ce căutați? În unele conversații cu prietenii dumneavoastră pot apărea sugestii de…

19 septembrie 2019

Cum păstrăm şi întreţinem bijuteriile de familie în casă

Colierul bunicii, inelul de logodnă al stră-străbunicii, ceasul de buzunar al unchiului şi alte bijuterii de epocă ajunse în posesia…

1 iulie 2019

Combinaţi culorile ca un designer profesionist

Ah, culorile, ce deşartă ar fi viaţa fără ele! În modă, machiaj, vestimentaţie, dar şi în designul interior, combinarea culorilor…

10 iunie 2019